un film ok

L-am vazut...nu stiu daca mi-a placut. Asta pentru ca Giugiu e ok, filmul chiar arata intr-un fel, imaginea e ok, sunetul - marele lipsus al filmului rom, de data asta chiar e ok, actorii - so and so, eu personal nu am crezut-o decat pe Maria Popistasu-, decoruri, costume - per total nu cred ca arata a film romanesc.
In schimb POVESTEA e... jale, fratilor! O iubire mai platonica nu am mai vazut demult. Chestii facute cu jumatati de masura. N-are tensiune, n-are...nimic. Nu ma tine pe scaun. Razvan Radulescu...aveam pretentii de la el. De fapt, daca ma uit cu atentie la film, ghicesc fara sa gresesc ce replici a scris el si ce replici a scris baba aia de Cecilia Stefanescu.
Cineastilor, invatati si voi cum se scrie un scenariu. Lasati genialitatea si trageti cu ochiul la americani, ca astia o fac bine de vreo 50 de ani, de cand Frank Daniel a teoretizat structura in 3 acte si 8 secvente a oricarui scenariu (si de atunci, toate filmele de la hollywood se fac dupa scenarii scrise ASA, NU PE GENIALITATE SI PE CUM SIMTE ARTISTUL).
Din surse sigure, profesorii de la IATC nici nu au auzit de structura asta.
...Ce sa facem pana atunci? Ne uitam cu placere la filmele americane si ne imbolnavim de prostata, ca nu ne vine 2 ore sa ne ridicam sa mergem la buda!
Luati de admirati.